Dupa cum am promis azi am sa scriu despre tripul meu la Brasov ( actually, one-day-trip )
Dimineata am avut tren la 8 jumate, si dupa cum imi aminteam eu rapidurile ori erau din alea cu compartimente dar scaunele erau individuale ori erau deja prea cunoscutele sageti albastre.
Trenu care se pusese pe linia care trebuia sa vina rapidu aducea a personal din ala scarbos , cu etaj, am intrebat pe acolo daca asta e rapidu de brasov si mi s-a raspuns ca da.
Totul inauntru este exact ca intru-un personal numai ca scaunele sunt schimbate, la fel si tapiteria, usile sunt automate. Dar nu m-a impresionat, mai degraba mi s-a parut inutil, acelasi spatiu limitat pentru picioare, aceiasi tampiti care nu stiu sa apese pe butonul ala mare de pe usa ca sa se deschida si care tin mortis sa traga de ea, culmea, dupa aia tot ei injura ca nu se deschide usa.
Am ajuns bine pe la 11. Pe tren am incercat sa citesc cartea Mathildei Monaque dar deja dupa Ploiesti am lasat-o la o parte si am admirat peisajul, m-am gandit ca o termin cand ma intorc.
Am ajuns bine in Brasov si am luat un autobuz pana in Piata Sfatului , care sincer mi se pare cam mica, plus ca acolo se mai desfasoara si Cerbul De Aur si la tv piata aia pare imensa dar in realitate pare super mica. Oricum, in loc de mantinele sunt restaurante sau fast-fooduri, in mijlocul pietei fiind un muzeu ( nu-i mai retin numele ) si un centru de informare turistica ( cu asta Brasovul i-a luat-o inainte Bucurestiului ). Am mancat ceva rapid la KFC si am hoinarit pe stradutele alea care aduc foarte mult a lipscani insa pe de o parte sunt total diferit. Pavaj din piatra cubica, magazine pe margini , si scaune cu umbrelute in mijloc, si are atmosfera aia de burg de provincie foarte misto, care imi place.
Am intrat intr-un magazin , am luat niste chestii, la fel si prietenul care ma insotea.
Dupa aia am fost pe Tampa, by foot. E chiar aiurea sa vii la Brasov si sa te duci cu telecabina pana sus. Asa ca noi am fost pe jos, o ora jumate pana in varful Tampa ( 1024 m ) . Viziunea pe care o ai de sus e magnifica, imi pare tare tare rau ca nu am avut o camera digitala sau macar un telefon mai acatarii. Iti da foarte multa putere faptul ca tu ii poti privi pe toti ceilalti de sus, si intr-un fel veghezi asupra lor, chiar daca pentru cateva zeci de minute, dar o faci. Peisajul a fost magnific , drumul a meritat. La intoarcere am facut 20 de minute.
Aveam trenul de intoarcere la 7 fara 10 si pana atunci am baut o bere la una din terasele de pe stradutele alea lipscani-like , am mai discutat, si ne-am bucurat de aer ( apropos de aer, se simte ca e curat ! cand am ajuns in bucuresti parca simteam ca respir ceva incarcat negativ,acolo,e altceva )
Trenul de intoarcere a fost un rapid sageata albastra-like si a fost mult mai confortabil , nu din cauza spatiului pentru picioare, ci din cauza faptului ca era liber si ne-am ales noi locurile. Din pacate marele defect pe care aceste rapiduri le au e faptul ca nu respecta pasagerii, prin faptul ca pun muzica de duzina. Nu am putut sa termin cartea Mathildei desi mi-am dorit, muzica aia imi rasuna in cap + faptul ca eu nu ma pot concentra daca nu e liniste ( nu deplina, dar fara muzica si vorba multa ) . Si asa am ramas cu promisiunea ca o s-o termin curand.
All in all , Brasovul merita vizitat, chiar pentru o zi. Mi-as fi dorit sa stau mai mult, sunt sigur ca nu m-as fi plictisit si ca mai avea multe lucruri de facut.
Ah,am uitat sa zic ca am vizitat si Biserica Neagra, care e minunata. Faptul ca poti sa atingi sau cel putin sa vezi mobilierul care are cateva secole te face sa te simti altfel , parca mai atent cu tine insuti, dandu-ti mai multa importanta ( dar nu prosteasca ) .
Noi am vizitat scheiul , nu prea am avut treaba cu partea noua a Brasovului, i mean blocuri gasesti si in Bucuresti.